PsihoFam

PsihoFam

Programare online

PsihoFam oferă servicii dedicate sănătății mentale atât în rândul copiilor, cât și al adulților.

Localizare

TELEFON

Email

l

l

Contact 

PsihoFam

PsihoFam

Sâmbătă: 09:00 - 15:00

 Ce reprezintă „personalitatea”?

     Personalitatea este ceea ce ne definește cel mai bine pe noi, în mod individual, față de ceilalți. Adesea ajungem să atribuim tot felul de etichete persoanelor din jur în urma comportamentelor acestora, numindu-i „rușinoși”, „furioși”, „activi” etc. Bineînțeles că aceste atribuiri nu pot defini întreaga personalitate a individului și este nevoie de analiza în detaliu a diferitelor medii de viață. Fiind relativ stabilă din punct de vedere mental și comportamental, personalitatea arată felul propriu de a fi al cuiva, mai exact, ne așteptăm ca o persoană să răspundă într-un anumit fel la o situație anume deoarece în majoritatea cazurilor aceasta procedează așa.

 Factorii personalității (după modelul Big Five)

      Dacă stăm să analizăm personalitate din prisma modelului Big Five (Lewis Goldberg, 1981), cercetătorii ne spun că există 5 tipare generale de personalitate: extraversiune, agreabilitate, nevrozism, conștiinciozitate și deschidere. Bineînțeles că, deși sunt destul de bine delimitate și conturate, fiecare individ se regăsește mai mult sau mai puțin în fiecare. Cu alte cuvinte, reprezentăm un anumit procent din fiecare trăsătură, diferența rămâne să fie dată doar de profunzimea trăsăturii (mai accentuată sau mai greu de observat). Prin urmare, nu putem spune că „X este doar extrovert, nefiind conștiincios”; situațiile de viață fiind cele care înclină balanța spre o anumită trăsătură.

EXTRAVERSIUNEA (activitate, afectivitate, asertivitate, excitabilitate, sociabilitate, veselie) 

     Extraversiune scăzută: persoanele introvertite au o atitudine rezervată față de ceilalți și evită situațiile în care trebuie să își afirme punctul de vedere, lăsându-i pe alții să preia inițiativa. Nu le place să își asume riscuri și preferă un ritm de viață liniștit. Le place să rezolve sarcinile pe rând, fără grabă, să se bucure de liniște și intimitate și evită mulțimile și aglomerația. În general sunt persoane serioase, găsesc puține motive de amuzament și își exprimă rareori bucuria și entuziasmul.

     Extraversiune ridicată: persoanele extravertite au o atitudine prietenoasă și expansivă, spunând cu ușurință ceea ce gândesc. Sunt pregătite să își asume riscuri, preiau adesea inițiativa în relațiile cu ceilalți. Trăiesc într-un ritm alert, fiind dependente de acțiune și mereu „pe fugă”. Caută prezența celorlalți, grupurile mari sau aglomerația, sunt vesele, găsind deseori motive de amuzament, exprimându-și adesea entuziasmul și bucuria.

AGREABILITATEA (altruism, compasiune, cooperare, încredere, modestie, moralitate)

     Agreabilitate scăzută: persoanele cu scoruri mici la agreabilitate sunt egocentrice, centrate pe competiție, supraevaluându-și meritele și reușitele. Trăiesc rareori sentimente de compasiune, sunt suspicioase și caută interese ascunse în acțiunile celorlalți. Sunt dispuse să ascundă sau să distorsioneze adevărul și să își folosească strategii ofensive pentru a-și atinge obiectivele.

     Agreabilitate ridicată: persoanele cu scoruri mari la agreabilitate sunt generoase, amabile, oferind sprijin necondiționat celorlalți și trăind intens sentimente de milă și compasiune. Preferă cooperarea și cred în bunele intenții ale celorlalți. Lipsite de aroganță, consideră realizările personale similare celorlalți și se străduiesc să fie corecte și sincere în relațiile cu cei din jur. 

NEVROZISM (anxietate, depresie, exagerare, furie, timiditate, vulnerabilitate)

     Nevrozism scăzut: persoanele cu un nivel scăzut de nevrozism sunt stabile emoțional, nu ăși fac prea multe griji, fiind mulțumite de viața loe. Greu de descurajat și de întristat, rezistă ușor în fața tentațiilor și au o bună capacitate de autocontrol. Cu o atitudine relaxantă în situațiile sociale, rămân calme și detașate chiar și în momente tensionate.

     Nevrozism ridicat: persoanele cu un nivel ridicat de nevrozism au un echilibru scăzut, fiind deseori îngrijorate și tensionate. Ușor de demoralizat și descurajat, se simt stingherite în public și tind să aibă o părere negativă despre sine. Se enervează ușor, exprimându-și deschis frustrările și lasă pradă tentațiilor, regretând apoi depășirea limitelor.

CONȘTIINCIOZITATE (ambiție, datorie, eficiență personală, ordine/planificare, perseverență, prudență)

     Conștiinciozitate scăzută: persoanele care obțin scoruri mici la factorul conștiinciozitate nu ăși propun obiective personale și profesionale ambițioase și se îndoiesc deseori de capacitatea lor de a face față problemelor neașteptate. Mai puțin organizate, preferând să se adapteze din mers schimbărilor, au dificultăți în finalizarea sarcinilor și renunță cu ușurință atunci când întâlnesc obstacole. Aceste persoane iau decizii rapid, fără să analizeze alternativele sau posibilele consecințe. Având un simț slab al datoriei și corectitudinii, pot fi percepute de ceilalți ca persoane pe care nu te poti baza.

     Conștiinciozitate ridicată: persoanele care obțin scoruri mari la conștiinciozitate sunt ambițioase, organizate și meticuloase, având încredere în abilitatea personală de a face față problemelor neașteptate. Perseverente, insistă să ducă la final sarcinile indiferent de costuri, având un puternic simț al datoriei și corectitudinii. Iau decizii numai după ce cântăresc cu atenție posibilele consecințe și sunt percepute de ceilalți ca persoane de încredere, pe care te poți baza.

DESCHIDERE (emoționalitate, imaginație, intelect, interes artistic, liberalism, spirit aventurier)

     Deschidere scăzută: persoanele cu scoruri mici la deschidere apreciază mai mult simplitatea și claritatea decât complexitatea, ambiguitatea sau subtilul. Ele preferă rutina, procedurile deja cunoscute, soluțiile concrete și realiste, în defavoarea celor creative. Aceste persoane au dificultăți în înțelegerea și exprimarea propriilor emoții, preferă activitățile concrete celor abstracte sau intelectuale și nu acordă o importanță prea mare artei și aspectelor estetice. Reacționând cu reținere la schimbare, ele pun accent pe respectarea normelor și păstrarea tradițiilor.

     Deschidere ridicată: persoanele cu scoruri mari la deschidere sunt curioase, imaginative și mereu în căutarea noutății. Ele preferă activitățile intelectuale și soluțiile creative, abstracte sau chiar fanteziste la problemele cu care se confruntă. Își analizează și exprimă cu ușurință trăirile afective, le place să experimenteze lucruri noi, să caute aventura și au tendința de a pune sub semnul întrebării autoritatea, normele și valorile tradiționale. Cultivându-și latura emoțională, acordă mult timp naturii, artei și aspectelor estetice.

 Se poate schimba personalitatea pe parcursul vieții?

     Deși trăsăturile de personalitate sunt în mare măsură stabile de-a lungul timpului, totuși studiile recente susțin că există o probabilitate ca acestea să sufere anumite modificări. Acestea pot să apară în urma unor evenimente de viață cu un impact emoțional crescut, când individul ajunge să-și schimbe anumite gânduri/credințe în urma impactului resimțit(de obicei în cazul unei traume). Prin urmare, personalitatea are șanse să sufere schimbări atunci când impactul imaginii de sine deviază traiectoria existenței.

A NU SE ASOCIA TRĂSĂTURILE DE PERSONALITATE CU TULBURĂRILE DE PERSONALITATE!

     Cele din urmă reprezintă diagnostice clinice care nu se pot testa cu ajutorul Chestionarului Big Five, în acest caz utilizându-se teste specifice pentru a depista patologia. Diferența dintre cele două concepte este dată de gradul de funcționalitate a individului pe mai multe planuri. În vreme ce trăsăturile de personalitate sunt întâlnite la fiecare persoană și nu interferează negativ cu viața acesteia (reușește să-și ducă la bun sfârsit activitățile la locul de muncă, relațiile cu cei apropiați sunt satisfăcătoare, nu există (auto)vătămare etc), tulburările de personalitate aduc un aport problematic în viața individului prin dificultatea supraviețuirii (violență, suspiciozitate dusă la extrem, gânduri intruzive ce perturbă sănătatea psihică etc). Cel mai bine poate delimita aceste aspecte psihologul clinician care, în urma aplicării testelor psihologice specifice, poate evidenția printr-un raport concluzia evaluării. 

        Știai că...?

       ...modelul „Big Five” mai este denumit și „Ocean Model”, fiind un acronim pentru numele diferitelor sale dimensiuni (Openness to experience, Conscientiousness, Extraversion, Agreeableness, Neuroticism)?

 Urmărește videoclipul următor și fixează-ți și mai bine noile informații!

 Află ce tip de personalitate ai!

Vrei să primești un raport personalizat pe trăsăturile tale? 

Trebuie doar să completezi spațiile de mai jos, iar apoi să apeși butonul „VREAU RAPORT PERSONALIZAT!”. După parcurgerea chestionarului primit pe mail o să primești din partea noastră raportul (completarea chestionarului durează aproximativ 15 minute și este nevoie ca participantul să aibă vârsta minimă de 15 ani). 

TOATE INFORMAȚIILE PRIMITE DIN PARTEA CLIENȚILOR SUNT PĂSTRATE SUB ANONIMAT, CONFORM Legii nr. 213/2004